Provided by: manpages-ro_4.19.0-7_all 
NUME
intro - introducere la comenzile utilizatorului
DESCRIERE
Secțiunea 1 a manualului descrie comenzile și instrumentele utilizatorului, de exemplu,
instrumente de manipulare a fișierelor, shell-uri, compilatoare, navigatoare web,
vizualizatoare și editoare de fișiere și imagini și așa mai departe.
NOTE
Linux este o savoare a UNIX și, ca primă aproximare, toate comenzile utilizatorului sub
UNIX funcționează exact la fel sub Linux (și FreeBSD și multe alte sisteme asemănătoare
UNIX-ului).
Sub Linux există GUI („graphical user interfaces”, adică interfețe grafice pentru
utilizator), unde puteți interacționa cu aplicațiile folosind mausul (indica, clic și
tragere) și care sperăm să vă ajute să vă rezolvați problemele fără a citi o tonă de
documentație. Mediul tradițional Unix este CLI („command line interface”, adică interfață
de linie de comandă), unde tastați comenzi pentru a-i spune calculatorului ce să facă.
Aceasta din urmă este mai rapidă și mai puternică, dar trebuie să știți (sau să
descoperiți) ce comenzi sunt disponibile. În cele ce urmează, vă este prezentat strictul
necesar pentru a interacționa cu sistemul.
Autentificarea
Pentru a începe să lucrați, probabil că va trebui mai întâi să deschideți o sesiune,
autentificându-vă față de calculator, furnizând numele dvs. de utilizator și parola.
Programul login(1) va porni pentru dvs. un shell (interpret de comenzi). În cazul unei
autentificări grafice, vă va fi prezentat un ecran cu meniuri sau pictograme, iar un clic
cu mausul va porni un shell într-o fereastră. Vedeți și xterm(1).
Shell-ul
Utilizatorul tastează comenzi în shell, interpretul de comenzi. Acesta nu este ceva
intrinsec sistemului, ci este doar un program pe care puteți să-l înlocuiți. Fiecare
persoană are un shell favorit. Shell-ul standard se numește sh. Vedeți și ash(1),
bash(1), chsh(1), csh(1), dash(1), ksh(1), zsh(1).
O sesiune ar putea arăta astfel:
poarta-stelară login: gabriel
Password: ********
$ date
joi 4 mai 2023, 10:10:22 +0300
$ cal
mai 2023
Lu Ma Mi Jo Vi Sb Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31
$ ls
bin listă-tel.txt
$ ls -l
total 2
drwxr-xr-x 3 gabriel gabriel 4096 apr 17 17:14 bin
-rw-r--r-- 1 gabriel gabriel 39 mar 4 2023 listă-tel.txt
$ cat listă-tel.txt
maria +34-915758696
daniel +40-212055792
$ cp listă-tel.txt listă-tel2.txt
$ ls -l
total 3
drwxr-xr-x 3 gabriel gabriel 4096 apr 17 17:14 bin
-rw-r--r-- 1 gabriel gabriel 39 mar 4 2023 listă-tel.txt
-rw-r--r-- 1 gabriel gabriel 39 mai 4 2023 listă-tel2.txt
$ mv listă-tel.txt listă-tel1.txt
$ ls -l
total 3
drwxr-xr-x 3 gabriel gabriel 4096 apr 17 17:14 bin
-rw-r--r-- 1 gabriel gabriel 39 mai 4 2023 listă-tel1.txt
-rw-r--r-- 1 gabriel gabriel 39 mai 4 2023 listă-tel2.txt
$ diff listă-tel1.txt listă-tel2.txt
$ rm listă-tel1.txt
$ grep maria listă-tel2.txt
maria +34-915758696
$
Sesiunea este terminată apăsând combinația de taste Control-D.
Caracterul $ a fost promptul de comandă — este modul shell-ului de a indica faptul că este
gata pentru următoarea comandă. Promptul poate fi personalizat în nenumărate moduri și
unul ar putea include lucruri precum numele de utilizator, numele mașinii, directorul
curent, data și ora și așa mai departe. O instrucțiune PS1="Ce urmează, maestre?" ar
schimba promptul așa cum este indicat.
În sesiunea de mai sus puteți vedea că există comenzi cum ar fi date (care raportează data
și ora) și cal (care vă prezintă un calendar).
Comanda ls listează/prezintă conținutul directorului curent — vă spune ce fișiere aveți.
Cu opțiunea -l, comanda vă prezintă o listă amănunțită, care include proprietarul,
dimensiunea și data fișierelor, precum și permisiunile pe care utilizatorii le au pentru a
citi și/sau modifica fișierele. De exemplu, fișierul „listă-tel.txt” în cazul de față are
39 de octeți, este proprietatea lui gabriel, care îl poate citi și scrie, în vreme ce
alții îl pot doar citi. Proprietarul și permisiunile pot fi schimbate cu comenzile chown
și chmod.
Comanda cat va afișa conținutul unui fișier. Numele cat vine de la „concatenate and
print” (concatenează și afișează): toate fișierele furnizate ca parametri sunt concatenate
și trimise la „ieșirea standard”, în cazul de față ecranul terminalului (a se vedea
stdout(3)).
Comanda cp ce vine de la „copy” (copiază) va copia un fișier.
Pe de altă parte, comanda mv ce vine de la „move” (mută) doar redenumește fișierul.
Comanda diff listează diferențele dintre două fișiere. În sesiunea prezentată ca exemplu,
«diff» nu a raportat nimic pentru că nu a existat nici o diferență.
Comanda rm ce vine de la „remove” (îndepărtează/elimină) șterge fișierul, așa că fiți
atenți cu această comandă. Nu există nici un coș de gunoi sau ceva similar din care să-l
recuperați. Șters înseamnă pierdut!
Comanda grep ce vine de la „g/re/p” (căutare globală de expresii regulate) găsește un șir
de caractere în unul sau mai multe fișiere. În exemplul de mai sus grep găsește numărul
de telefon al Mariei.
Nume de rute și directorul curent
Fișierele se află într-un arbore larg organizat ierarhic. Fiecare dintre fișiere are un
rută de nume ce descrie ruta de la rădăcina arborelui (care este numit /) până la fișier.
De exemplu, un asemenea nume de rută poate fi /home/gabriel/listă-tel.txt. Ar fi
inconvenient dacă ar trebui specificată întotdeauna întreaga rută; prin urmare numele unui
fișier în directorul curent poate fi abreviat dând numai ultima componentă. Din acest
motiv /home/gabriel/listă-tel.txt poate fi abreviat ca listă-tel.txt atunci când
directorul curent este /home/gabriel.
Comanda pwd afișează directorul curent.
Comanda cd schimbă directorul curent.
Încercați alternativ comenzile cd și pwd și explorați utilizarea cd: «cd», «cd .», «cd
..», «cd /» și «cd ~».
Directoare
Comanda mkdir crează un director nou.
Comanda rmdir îndepărtează/elimină un director dacă acesta este gol și raportează o eroare
în caz contrar.
Comanda find (cu o sintaxă destul de complicată) va găsi fișierele cu un anumit nume sau
anumite proprietăți. De exemplu, «find . -name listă-tel.txt» va găsi fișierul
„listă-tel.txt” începând în directorul curent (care este numit .). Iar «find / -name
listă-tel.txt» ar face același lucru, dar începând de la rădăcina arborelui. Căutările pe
discuri de mai mulți Go pot lua un timp îndelungat așa că ar fi mai bine să folosiți
locate(1).
Discuri și sisteme de fișiere
Comanda mount va atașa sistemul de fișiere găsit pe un disc (sau dischetă sau CDROM sau
altele) la ierarhia întregului sistem de fișiere. Iar umount îl detașează din nou.
Comanda df vă va indica cât spațiu liber mai este disponibil.
Procese
Pe un sistem UNIX, multe procese de utilizator și sistem rulează simultan. Cel cu care
interacționați dvs. rulează în prim-plan (foreground), iar celelalte rulează în fundal
(background). Comanda ps vă va arăta care procese sunt active și care sunt numerele
acestora. Comanda kill vă permite să scăpați de acestea. Fără vreo opțiune, aceasta este
o cerere prietenească: te rog termină. Dar comanda "kill -9" urmată de numărul procesului
este o terminare imediată. Procesele din prim-plan pot fi adesea terminate apăsând
«Control-C».
Obținerea de informații
Pe un sistem Linux există mii de comenzi, fiecare dintre acestea cu multe opțiuni.
Tradițional, comenzile sunt documentate în paginile de manual, (cum este și aceasta). De
exemplu, comanda «man kill» vă va arăta cum poate fi folosită comanda «kill» (iar comanda
«man man» documentează comanda «man»). Programul man trimite textul printr-un paginator,
care de obicei este less. Apăsați tasta de spațiu pentru a vedea pagina următoare sau
apăsați tasta q pentru a termina.
În documentație se obișnuiește să se facă referire la paginile de manual prin indicarea
numelui și numărului secțiunii, ca în man(1). Paginile man sunt sumare și vă permit să
găsiți rapid un detaliu pe care l-ați uitat. Pentru noii veniți ar fi folositoare o carte
introductivă cu exemple și explicații suplimentare.
Multe dintre programele GNU/FSF sunt furnizate cu fișiere info. Tastați «info info»
pentru o introducere în folosirea programului info.
Subiecte speciale sunt adesea tratate în documente HOWTO (cum să). Uitați-vă în
/usr/share/doc/howto/ro (atenție, ruta aceasta este orientativă, depinzând de distribuția
folosită și/sau de pachetele instalate în ea) și folosiți un navigator dacă găsiți fișiere
HTML acolo.
CONSULTAȚI ȘI
ash(1), bash(1), chsh(1), csh(1), dash(1), ksh(1), locate(1), login(1), man(1), xterm(1),
zsh(1), wait(2), stdout(3), man-pages(7), standards(7)
TRADUCERE
Traducerea în limba română a acestui manual a fost creată de Laurențiu Buzdugan
<lbuz@rolix.org> și Remus-Gabriel Chelu <remusgabriel.chelu@disroot.org>
Această traducere este documentație gratuită; citiți Licența publică generală GNU
Versiunea 3 ⟨https://www.gnu.org/licenses/gpl-3.0.html⟩ sau o versiune ulterioară cu
privire la condiții privind drepturile de autor. NU se asumă Nicio RESPONSABILITATE.
Dacă găsiți erori în traducerea acestui manual, vă rugăm să trimiteți un e-mail la
⟨translation-team-ro@lists.sourceforge.net⟩.