Provided by: manpages-ro_4.21.0-2_all bug

NUME

       intro - introducere la comenzile utilizatorului

DESCRIERE

       Secțiunea  1  a  manualului descrie comenzile și instrumentele utilizatorului, de exemplu,
       instrumente  de  manipulare  a  fișierelor,  shell-uri,  compilatoare,  navigatoare   web,
       vizualizatoare și editoare de fișiere și imagini și așa mai departe.

NOTE

       Linux  este  o  savoare a UNIX și, ca primă aproximare, toate comenzile utilizatorului sub
       UNIX funcționează exact la fel sub Linux (și FreeBSD și multe  alte  sisteme  asemănătoare
       UNIX-ului).

       Sub  Linux  există  GUI  („graphical  user  interfaces”,  adică  interfețe  grafice pentru
       utilizator), unde puteți interacționa cu aplicațiile  folosind  mausul  (indica,  clic  și
       tragere)  și  care  sperăm  să  vă  ajute să vă rezolvați problemele fără a citi o tonă de
       documentație.  Mediul tradițional Unix este CLI („command line interface”, adică interfață
       de  linie  de  comandă),  unde tastați comenzi pentru a-i spune calculatorului ce să facă.
       Aceasta din urmă este  mai  rapidă  și  mai  puternică,  dar  trebuie  să  știți  (sau  să
       descoperiți)  ce comenzi sunt disponibile.  În cele ce urmează, vă este prezentat strictul
       necesar pentru a interacționa cu sistemul.

   Autentificarea
       Pentru a începe să lucrați, probabil că va trebui  mai  întâi  să  deschideți  o  sesiune,
       autentificându-vă  față  de  calculator,  furnizând  numele  dvs. de utilizator și parola.
       Programul login(1) va porni pentru dvs. un shell (interpret de comenzi).   În  cazul  unei
       autentificări  grafice, vă va fi prezentat un ecran cu meniuri sau pictograme, iar un clic
       cu mausul va porni un shell într-o fereastră. Vedeți și xterm(1).

   Shell-ul
       Utilizatorul tastează comenzi în shell, interpretul  de  comenzi.   Acesta  nu  este  ceva
       intrinsec  sistemului,  ci  este  doar  un program pe care puteți să-l înlocuiți.  Fiecare
       persoană are un shell favorit.  Shell-ul  standard  se  numește  sh.   Vedeți  și  ash(1),
       bash(1), chsh(1), csh(1), dash(1), ksh(1), zsh(1).

       O sesiune ar putea arăta astfel:

           poarta-stelară login: gabriel
           Password: ********
           $ date
           joi 4 mai 2023, 10:10:22 +0300
           $ cal
                mai 2023
           Lu Ma Mi Jo Vi Sb Du
            1  2  3  4  5  6  7
            8  9 10 11 12 13 14
           15 16 17 18 19 20 21
           22 23 24 25 26 27 28
           29 30 31

           $ ls
           bin  listă-tel.txt
           $ ls -l
           total 2
           drwxr-xr-x  3 gabriel gabriel     4096 apr 17 17:14  bin
           -rw-r--r--  1 gabriel gabriel       39 mar  4  2023  listă-tel.txt
           $ cat listă-tel.txt
           maria    +34-915758696
           daniel   +40-212055792
           $ cp listă-tel.txt listă-tel2.txt
           $ ls -l
           total 3
           drwxr-xr-x  3 gabriel gabriel     4096 apr 17 17:14  bin
           -rw-r--r--  1 gabriel gabriel       39 mar  4  2023  listă-tel.txt
           -rw-r--r--  1 gabriel gabriel       39 mai  4  2023  listă-tel2.txt
           $ mv listă-tel.txt listă-tel1.txt
           $ ls -l
           total 3
           drwxr-xr-x  3 gabriel gabriel     4096 apr 17 17:14  bin
           -rw-r--r--  1 gabriel gabriel       39 mai  4  2023  listă-tel1.txt
           -rw-r--r--  1 gabriel gabriel       39 mai  4  2023  listă-tel2.txt
           $ diff listă-tel1.txt listă-tel2.txt
           $ rm listă-tel1.txt
           $ grep maria listă-tel2.txt
           maria    +34-915758696
           $

       Sesiunea este terminată apăsând combinația de taste Control-D.

       Caracterul $ a fost promptul de comandă — este modul shell-ului de a indica faptul că este
       gata pentru următoarea comandă.  Promptul poate fi personalizat în  nenumărate  moduri  și
       unul  ar  putea  include  lucruri  precum numele de utilizator, numele mașinii, directorul
       curent, data și ora și așa mai departe.  O  instrucțiune  PS1="Ce  urmează,  maestre?"  ar
       schimba promptul așa cum este indicat.

       În sesiunea de mai sus puteți vedea că există comenzi cum ar fi date (care raportează data
       și ora) și cal (care vă prezintă un calendar).

       Comanda ls listează/prezintă conținutul directorului curent — vă spune ce  fișiere  aveți.
       Cu  opțiunea  -l,  comanda  vă  prezintă  o  listă  amănunțită, care include proprietarul,
       dimensiunea și data fișierelor, precum și permisiunile pe care utilizatorii le au pentru a
       citi și/sau modifica fișierele.  De exemplu, fișierul „listă-tel.txt” în cazul de față are
       39 de octeți, este proprietatea lui gabriel, care îl poate citi  și  scrie,  în  vreme  ce
       alții  îl pot doar citi.  Proprietarul și permisiunile pot fi schimbate cu comenzile chown
       și chmod.

       Comanda cat va afișa conținutul unui fișier.  Numele  cat  vine  de  la  „concatenate  and
       print” (concatenează și afișează): toate fișierele furnizate ca parametri sunt concatenate
       și trimise la „ieșirea standard”, în cazul  de  față  ecranul  terminalului  (a  se  vedea
       stdout(3)).

       Comanda cp ce vine de la „copy” (copiază) va copia un fișier.

       Pe de altă parte, comanda mv ce vine de la „move” (mută) doar redenumește fișierul.

       Comanda diff listează diferențele dintre două fișiere.  În sesiunea prezentată ca exemplu,
       «diff» nu a raportat nimic pentru că nu a existat nici o diferență.

       Comanda rm ce vine de la „remove” (îndepărtează/elimină)  șterge  fișierul,  așa  că  fiți
       atenți  cu această comandă.  Nu există nici un coș de gunoi sau ceva similar din care să-l
       recuperați.  Șters înseamnă pierdut!

       Comanda grep ce vine de la „g/re/p” (căutare globală de expresii regulate) găsește un  șir
       de  caractere  în unul sau mai multe fișiere.  În exemplul de mai sus grep găsește numărul
       de telefon al Mariei.

   Nume de rute și directorul curent
       Fișierele se află într-un arbore larg organizat ierarhic.  Fiecare dintre fișiere  are  un
       rută  de nume ce descrie ruta de la rădăcina arborelui (care este numit /) până la fișier.
       De exemplu, un  asemenea  nume  de  rută  poate  fi  /home/gabriel/listă-tel.txt.   Ar  fi
       inconvenient dacă ar trebui specificată întotdeauna întreaga rută; prin urmare numele unui
       fișier în directorul curent poate fi abreviat dând numai  ultima  componentă.   Din  acest
       motiv   /home/gabriel/listă-tel.txt   poate  fi  abreviat  ca  listă-tel.txt  atunci  când
       directorul curent este /home/gabriel.

       Comanda pwd afișează directorul curent.

       Comanda cd schimbă directorul curent.

       Încercați alternativ comenzile cd și pwd și explorați utilizarea cd:  «cd»,  «cd  .»,  «cd
       ..», «cd /» și «cd ~».

   Directoare
       Comanda mkdir crează un director nou.

       Comanda rmdir îndepărtează/elimină un director dacă acesta este gol și raportează o eroare
       în caz contrar.

       Comanda find (cu o sintaxă destul de complicată) va găsi fișierele cu un anumit  nume  sau
       anumite   proprietăți.   De  exemplu,  «find  .  -name  listă-tel.txt»  va  găsi  fișierul
       „listă-tel.txt” începând în directorul curent (care este  numit  .).  Iar  «find  /  -name
       listă-tel.txt» ar face același lucru, dar începând de la rădăcina arborelui.  Căutările pe
       discuri de mai mulți Go pot lua un timp îndelungat așa că  ar  fi  mai  bine  să  folosiți
       locate(1).

   Discuri și sisteme de fișiere
       Comanda  mount  va  atașa sistemul de fișiere găsit pe un disc (sau dischetă sau CDROM sau
       altele) la ierarhia întregului sistem de  fișiere.   Iar  umount  îl  detașează  din  nou.
       Comanda df vă va indica cât spațiu liber mai este disponibil.

   Procese
       Pe  un  sistem  UNIX, multe procese de utilizator și sistem rulează simultan.  Cel cu care
       interacționați dvs. rulează în prim-plan (foreground), iar  celelalte  rulează  în  fundal
       (background).   Comanda  ps  vă  va  arăta  care procese sunt active și care sunt numerele
       acestora.  Comanda kill vă permite să scăpați de acestea.  Fără vreo opțiune, aceasta este
       o cerere prietenească: te rog termină.  Dar comanda "kill -9" urmată de numărul procesului
       este o terminare imediată.  Procesele  din  prim-plan  pot  fi  adesea  terminate  apăsând
       «Control-C».

   Obținerea de informații
       Pe  un  sistem  Linux  există  mii  de  comenzi,  fiecare dintre acestea cu multe opțiuni.
       Tradițional, comenzile sunt documentate în paginile de manual, (cum este și aceasta).   De
       exemplu,  comanda «man kill» vă va arăta cum poate fi folosită comanda «kill» (iar comanda
       «man man» documentează comanda «man»).  Programul man trimite textul printr-un  paginator,
       care  de  obicei  este  less.  Apăsați tasta de spațiu pentru a vedea pagina următoare sau
       apăsați tasta q pentru a termina.

       În documentație se obișnuiește să se facă referire la paginile de  manual  prin  indicarea
       numelui  și  numărului  secțiunii, ca în man(1).  Paginile man sunt sumare și vă permit să
       găsiți rapid un detaliu pe care l-ați uitat.  Pentru noii veniți ar fi folositoare o carte
       introductivă cu exemple și explicații suplimentare.

       Multe  dintre  programele  GNU/FSF  sunt  furnizate  cu fișiere info.  Tastați «info info»
       pentru o introducere în folosirea programului info.

       Subiecte speciale  sunt  adesea  tratate  în  documente  HOWTO  (cum  să).   Uitați-vă  în
       /usr/share/doc/howto/ro  (atenție, ruta aceasta este orientativă, depinzând de distribuția
       folosită și/sau de pachetele instalate în ea) și folosiți un navigator dacă găsiți fișiere
       HTML acolo.

CONSULTAȚI ȘI

       ash(1),  bash(1), chsh(1), csh(1), dash(1), ksh(1), locate(1), login(1), man(1), xterm(1),
       zsh(1), wait(2), stdout(3), man-pages(7), standards(7)

TRADUCERE

       Traducerea în  limba  română  a  acestui  manual  a  fost  creată  de  Laurențiu  Buzdugan
       <lbuz@rolix.org> și Remus-Gabriel Chelu <remusgabriel.chelu@disroot.org>

       Această  traducere  este  documentație  gratuită;  citiți  Licența  publică  generală  GNU
       Versiunea 3  ⟨https://www.gnu.org/licenses/gpl-3.0.html⟩  sau  o  versiune  ulterioară  cu
       privire la condiții privind drepturile de autor.  NU se asumă Nicio RESPONSABILITATE.

       Dacă  găsiți  erori  în  traducerea  acestui  manual,  vă  rugăm să trimiteți un e-mail la
       ⟨translation-team-ro@lists.sourceforge.net⟩.