oracular (7) nfsd.7.gz

Provided by: manpages-ro_4.23.1-1_all bug

NUME

       nfsd - sistem de fișiere special pentru controlul serverului Linux NFS

REZUMAT

       mount -t nfsd nfsd /proc/fs/nfsd

DESCRIERE

       Sistemul  de  fișiere  nfsd  este  un  sistem  de fișiere special care oferă acces la serverul Linux NFS.
       Scrierea în fișierele din acest sistem de fișiere  poate  afecta  serverul.  Citirea  din  acestea  poate
       furniza informații despre server.

       Pe  lângă  acest sistem de fișiere, există o colecție de fișiere în sistemul de fișiere procfs (montat în
       mod normal la /proc) care sunt utilizate pentru a controla serverul NFS. Această pagină de manual descrie
       toate aceste fișiere.

       Programele  exportfs  și  mountd  (care  fac  parte din pachetul nfs-utils) se așteaptă să găsească acest
       sistem de fișiere montat la /proc/fs/nfsd sau /proc/fs/nfs.

DETALII

       Fișierele din sistemul de fișiere nfsd includ:

       exports
              Acest fișier conține o listă a  sistemelor  de  fișiere  care  sunt  exportate  în  prezent  și  a
              clienților către care este exportat fiecare sistem de fișiere, împreună cu o listă a opțiunilor de
              export pentru acea pereche client/sistem de  fișiere.   Acest  fișier  este  similar  cu  fișierul
              /proc/fs/nfs/exports  din  nucleul  2.4.  O  diferență constă în faptul că un client nu corespunde
              neapărat unei singure gazde. Acesta poate răspunde la o colecție mare de gazde care  sunt  tratate
              în mod identic.

              Fiecare linie a fișierului conține un nume de rută, un nume de client și un număr de opțiuni între
              paranteze. Orice caracter de spațiu, tabulație, linie nouă sau bară oblică din  numele  rutei  sau
              din  numele  clientului va fi înlocuit cu o bară oblică inversă urmată de codul octal ASCII pentru
              acel caracter.

       threads
              Acest fișier reprezintă numărul de fire nfsd care rulează în prezent. Citirea  acestuia  va  arăta
              numărul  de  fire.  Scrierea  unui număr zecimal ASCII va face ca numărul de fire să fie modificat
              (mărit sau micșorat, după caz) pentru a obține numărul respectiv.

       filehandle
              Acesta este un fișier oarecum neobișnuit în sensul că ceea ce se citește din el depinde de ceea ce
              tocmai  a  fost  scris  în  el. Acesta oferă o interfață tranzacțională prin care un program poate
              deschide fișierul, scrie o cerere și citește un răspuns.  Dacă  două  programe  separate  deschid,
              scriu și citesc în același timp, cererile lor nu vor fi amestecate.

              Cererea  scrisă  în  filehandle  trebuie  să fie un nume de client, un nume de rută și un număr de
              octeți. Aceste date trebuie să fie urmate de o linie nouă, cu spații  albe  între  câmpuri  și  cu
              caractere speciale între ghilimele octale.

              La  scrierea  acestui  lucru,  programul  va  putea  citi  apoi un fișier „filehandle” pentru ruta
              respectivă, așa cum a fost exportată către clientul dat. Lungimea fișierului  „filehandle”  va  fi
              cel mult egală cu numărul de octeți dat.

              Fișierul „filehandle” va fi reprezentat în format hexazecimal cu un „\x” de început.

       clients/
              Acest  director  conține  un  subdirector  pentru  fiecare  client NFSv4. Fiecare fișier din acest
              subdirector oferă câteva detalii despre client în format YAML. În  plus,  scrierea  „expire\n”  în
              fișierul ctl va forța serverul să revoce imediat toate stările deținute de clientul respectiv.

       Directorul  /proc/net/rpc  din  sistemul  de  fișiere  procfs  conține un număr de fișiere și directoare.
       Fișierele conțin statistici care pot fi afișate cu ajutorul  programului  nfsstat.   Directoarele  conțin
       informații  despre  diverse  fișiere-cache  pe  care  serverul  NFS  le  păstrează pentru a ține evidența
       permisiunilor de acces pe care diferiți clienți le au pentru diferite sisteme de fișiere. Fișierele-cache
       sunt:

       auth.unix.ip
              Acest  fișier  cache conține o corespondență de la adresa IP la numele domeniului de autentificare
              din care trebuie să facă parte adresa IP.

       nfsd.export
              Acest fișier-cache conține o corespondență între director și domeniu și opțiunile de export.

       nfsd.fh
              Acest fișier-cache conține o corespondență de la un domeniu  și  un  identificator  de  sistem  de
              fișiere la un director. Identificatorul sistemului de fișiere este stocat în fișierul „filehandle”
              și constă dintr-un număr care indică tipul de identificator și un  număr  de  octeți  hexazecimali
              care indică conținutul identificatorului.

       Fiecare director care reprezintă un spațiu-cache poate conține între 1 și 3 fișiere. Acestea sunt:

       flush  Atunci  când  în  acest fișier este scris un număr de secunde de la data epocii (1 ianuarie 1970),
              toate intrările din cache care au fost actualizate ultima  dată  înainte  de  acest  fișier  devin
              nevalide  și  vor fi șterse. Dacă se scrie un timp în viitor (în secunde de la data epocii), se va
              șterge totul. Acesta este singurul fișier care va fi întotdeauna prezent.

       content
              Acest fișier, dacă este prezent, conține o reprezentare textuală a fiecărei intrări din cache, una
              pe  linie.  În  cazul  în  care  o  intrare se află încă în cache (pentru că este utilizată în mod
              activ), dar a expirat sau este nevalidă în alt mod, aceasta va fi prezentată ca un comentariu  (cu
              un caracter hash în față).

       channel
              Acest  fișier, dacă este prezent, acționează ca un canal pentru ca solicitările de la serverul nfs
              bazat pe nucleu să fie transmise unui program din spațiul utilizatorului pentru a fi gestionate.

              Atunci când nucleul are nevoie de anumite informații care nu se află în memoria cache, acesta face
              să  apară o linie în fișierul channel, care oferă cheia pentru informațiile respective. Un program
              din spațiul utilizatorului ar trebui să citească acest lucru, să găsească răspunsul și să scrie  o
              linie  care să conțină cheia, un timp de expirare și conținutul. De exemplu, nucleul ar putea face
              următoarele
                   nfsd 127.0.0.1
              apar în fișierul auth.unix.ip/content. Programul din spațiul utilizatorului ar putea scrie apoi
                   nfsd 127.0.0.1 1057206953 localhost
              pentru a indica faptul că 127.0.0.1 ar trebui să corespundă cu localhost, cel puțin pentru moment.

              Dacă programul folosește select(2) sau poll(2) pentru a afla dacă poate citi de pe canalul  canal,
              atunci  nu  va  vedea  niciodată  un  sfârșit  de fișier, dar atunci când toate cererile au primit
              răspuns, se va bloca până când apare o altă cerere.

       În sistemul de fișiere /proc există 4 fișiere  care  pot  fi  utilizate  pentru  a  activa  monitorizarea
       suplimentară a nfsd și a codului aferent. Acestea sunt:
            /proc/sys/sunrpc/nfs_debug
            /proc/sys/sunrpc/nfsd_debug
            /proc/sys/sunrpc/nlm_debug
            /proc/sys/sunrpc/rpc_debug
       Acestea  controlează  monitorizarea  pentru  clientul NFS, serverul NFS, Network Lock Manager (lockd) și,
       respectiv, stratul RPC de bază. Numerele zecimale pot fi citite din sau scrise în aceste fișiere. Fiecare
       număr  reprezintă un model de biți în care biții care sunt definiți determină activarea anumitor clase de
       monitorizare. Consultați fișierele de antet ale nucleului  pentru  a  afla  ce  număr  corespunde  la  ce
       monitorizare.

NOTE

       Acest  sistem  de  fișiere  este  disponibil  numai  în Linux 2.6 și în serii de nuclee ulterioare (și în
       ultimele părți ale seriei de dezvoltare 2.5 care au condus la 2.6). Această pagină de manual nu se aplică
       la versiunea 2.4 și la cele anterioare.

       Anterior,  apelul  de  sistem  nfsctl()  era  utilizat  pentru  comunicarea  dintre «nfsd» și utilitățile
       utilizatorului. Acest apel de sistem a fost eliminat în versiunea 3.1 a nucleului. Versiunile  mai  vechi
       ale  „nfs-utils”  puteau  să  recurgă  la  nfsctl()  dacă  era  necesar;  acest lucru a fost eliminat din
       „nfs-utils 1.3.5”.

CONSULTAȚI ȘI

       nfsd(8), rpc.nfsd(8), exports(5), nfsstat(8), mountd(8) exportfs(8).

AUTOR

       NeilBrown

TRADUCERE

       Traducerea   în   limba   română   a   acestui   manual   a   fost   făcută   de   Remus-Gabriel    Chelu
       <remusgabriel.chelu@disroot.org>

       Această   traducere  este  documentație  gratuită;  citiți  Licența  publică  generală  GNU  Versiunea  3
       ⟨https://www.gnu.org/licenses/gpl-3.0.html⟩ sau o versiune ulterioară  cu  privire  la  condiții  privind
       drepturile de autor.  NU se asumă NICIO RESPONSABILITATE.

       Dacă  găsiți  erori  în  traducerea acestui manual, vă rugăm să trimiteți un e-mail la ⟨translation-team-
       ro@lists.sourceforge.net⟩.

                                                  3 iulie 2003                                           nfsd(7)