NUME

       setgid - stabilește identitatea grupului

BIBLIOTECA

       Biblioteca C standard (libc, -lc)

REZUMAT

       #include <unistd.h>

       int setgid(gid_t identificator_grup(gid));

DESCRIERE

       setgid()  stabilește  identificatorul  efectiv de grup al procesului apelant.  În cazul în
       care procesul apelant este privilegiat (mai exact: are capacitatea CAP_SETGID  în  spațiul
       său de nume de utilizator), se stabilesc, de asemenea, GID real și set-group-ID salvat.

       În Linux, setgid() este implementat ca versiunea POSIX cu caracteristica _POSIX_SAVED_IDS.
       Acest lucru permite unui program set-group-ID care nu este set-user-ID-root să renunțe  la
       toate  privilegiile  de  grup, să facă unele lucrări fără privilegii și apoi să reangajeze
       ID-ul de grup efectiv inițial într-un mod sigur.

VALOAREA RETURNATĂ

       În caz de succes, se returnează zero.  În caz de eroare, se returnează -1, iar errno  este
       configurată pentru a indica eroarea.

ERORI

       EINVAL Identificatorul  grupului  specificat în identificator_grup(gid) nu este valabil în
              acest spațiu de nume de utilizator.

       EPERM  Procesul apelant nu este privilegiat (nu are capacitatea CAP_SETGID în spațiul  său
              de   nume   de   utilizator),  iar  identificator_grup(gid)  nu  se  potrivește  cu
              identificatorul de grup real sau cu identificatorul de grup  salvat  al  procesului
              apelant.

STANDARDE

       POSIX.1-2001, POSIX.1-2008, SVr4.

NOTE

       Apelul  de  sistem original Linux setgid() suporta doar identificatori de grup pe 16 biți.
       Ulterior, Linux 2.4 a adăugat setgid32()  care  acceptă  identificatori  pe  32  de  biți.
       Funcția de învăluire glibc setgid() tratează în mod transparent variația dintre versiunile
       de kernel.

   Diferențe între biblioteca C și nucleu
       La nivelul nucleului, identificatorii de utilizator și identificatorii  de  grup  sunt  un
       atribut  pentru  fiecare  fir de execuție.  Cu toate acestea, POSIX impune ca toate firele
       dintr-un proces să aibă aceleași acreditări.  Implementarea NPTL a firelor de execuție  se
       ocupă de cerințele POSIX prin furnizarea de funcții de acoperire pentru diferitele apeluri
       de sistem care modifică UID și GID ale proceselor.  Aceste funcții de învăluire  „wrapper”
       (inclusiv  cea pentru setgid()) utilizează o tehnică bazată pe semnale pentru a se asigura
       că, atunci când un fir de execuție își  schimbă  acreditările,  toate  celelalte  fire  de
       execuție din proces își schimbă și ele acreditările.  Pentru detalii, a se vedea nptl(7).

CONSULTAȚI ȘI

       getgid(2), setegid(2), setregid(2), capabilities(7), credentials(7), user_namespaces(7)

TRADUCERE

       Traducerea  în  limba  română  a  acestui  manual  a  fost  creată  de Remus-Gabriel Chelu
       <remusgabriel.chelu@disroot.org>

       Această  traducere  este  documentație  gratuită;  citiți  Licența  publică  generală  GNU
       Versiunea  3  ⟨https://www.gnu.org/licenses/gpl-3.0.html⟩  sau  o  versiune  ulterioară cu
       privire la condiții privind drepturile de autor.  NU se asumă Nicio RESPONSABILITATE.

       Dacă găsiți erori în traducerea acestui  manual,  vă  rugăm  să  trimiteți  un  e-mail  la
       ⟨translation-team-ro@lists.sourceforge.net⟩.