oracular (7) user-keyring.7.gz

NUME

       user-keyring - inel de chei pentru fiecare utilizator în parte

DESCRIERE

       Inelul  de  chei  al  utilizatorului  este  un  inel de chei utilizat pentru a ancora chei în numele unui
       utilizator.  Fiecare UID cu care se lucrează în nucleu are propriul său inel de chei de  utilizator  care
       este  partajat  de toate procesele cu acel UID.  Inelul de chei al utilizatorului are un nume (descriere)
       de forma _uid.<UID> unde <UID> este ID-ul utilizatorului corespunzător.

       Inelul de chei al utilizatorului este asociat cu înregistrarea pe care nucleul o  păstrează  pentru  UID.
       Aceasta   apare   la   prima   încercare   de   a   accesa   inelul   de   chei  al  utilizatorului,  fie
       user-session-keyring(7), fie session-keyring(7).  Inelul de chei rămâne activat  atâta  timp  cât  există
       procese  care  rulează  cu  acel  UID  real sau atâta timp cât fișierele deschise de aceste procese rămân
       deschise.  (De asemenea, inelul de chei poate fi păstrat la nesfârșit prin conectarea sa la un  alt  inel
       de chei).

       În  mod obișnuit, inelul de chei al utilizatorului este creat de pam_keyinit(8) atunci când un utilizator
       se conectează.

       Inelul de chei al utilizatorului nu este căutat în mod implicit de  către  request_key(2).   Atunci  când
       pam_keyinit(8)  creează  un  inel de chei de sesiune, adaugă la acesta o legătură către inelul de chei al
       utilizatorului, astfel încât inelul de chei al utilizatorului va fi căutat atunci când este căutat inelul
       de chei al sesiunii.

       Este  definită o valoare specială a numărului de serie, KEY_SPEC_USER_KEYRING, care poate fi utilizată în
       locul numărului de serie real al inelului de chei al utilizatorului procesului apelant.

       Din instrumentul keyctl(1), "@u" poate fi utilizat în locul unui ID de cheie numeric în același mod.

       Inelele de chei ale utilizatorilor  sunt  independente  de  clone(2),  fork(2),  vfork(2),  execve(2)  și
       _exit(2), cu excepția faptului că inelul de chei este distrus atunci când înregistrarea UID este distrusă
       la ieșirea ultimului proces care l-a atașat.

       În cazul în care este necesar ca o cheie asociată unui utilizator să existe dincolo de înregistrarea  UID
       care  este  colectată din gunoi—de exemplu, pentru a fi utilizată de un script cron(8—), atunci ar trebui
       să se utilizeze în schimb persistent-keyring(7).

       Dacă un inel de chei de utilizator nu există în momentul accesării, acesta va fi creat.

CONSULTAȚI ȘI

       keyctl(1), keyctl(3), keyrings(7), persistent-keyring(7), process-keyring(7), session-keyring(7),
       thread-keyring(7), user-session-keyring(7), pam_keyinit(8)

TRADUCERE

       Traducerea în limba română a acestui manual a fost făcută de Remus-Gabriel Chelu
       <remusgabriel.chelu@disroot.org>

       Această traducere este documentație gratuită; citiți Licența publică generală GNU Versiunea 3
       ⟨https://www.gnu.org/licenses/gpl-3.0.html⟩ sau o versiune ulterioară cu privire la condiții privind
       drepturile de autor.  NU se asumă NICIO RESPONSABILITATE.

       Dacă găsiți erori în traducerea acestui manual, vă rugăm să trimiteți un e-mail la ⟨translation-team-
       ro@lists.sourceforge.net⟩.